Huila de Valea Jiului – Istorie si civilizatie de peste 170 de ani.

octombrie 19, 2012 în Istorie și tradiții de InfoPetrila

COMPANIA NATIONALA A HUILEI

NOTA AUTORULUI:  Aproape doua secole de exploatare a carbunelui in Valea Jiului, generatii peste generatii au facut acelasi lucru intr-o zona “inchisa economic”, am putea spune, prin activitatea ei mono-industriala. Vorbim acum despre revigorarea exploatarii carbunelui, a acestei “rezerve energetice strategica”. Nu ne putem lipsi de carbune orice tip de guvernare ar veni peste tara, conditiile climatice din ultimii ani ne-au demonstrat ca hidro-energia poate fi pusa in pericol datorita lipsei de precipitatii, energia nucleara este foarte periculoasa (cel mai grav exemplu – Cernobal sau centralele nucleare ale Islandei dupa eruptia vulcanului). Intr-adevar, carbunele este greu de exploatat dar acest lucru poate fi rezolvat, doar daca se doreste, prin retehnologizare (exemplu – minele din Ungaria si Germania). Acum incercam ca in Valea Jiului sa proliferam turismul intr-o zona virgina in privinta mediului si foarte bine “dotata natural” in aceasta privinta. Sa sper ca peste alte doua secole, cineva va scrie pe acest site “Turismul Vaii Jiului – istorie si civilizatie de peste 170 de ani”.

MINERITUL IN VALEA JIULUI – REPERE ISTORICE

1840 Pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fratii Hoffmann si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafata a zacamântului de carbune de la Vulcan, Petrosani si Petrila. În anul 1854 initiatorii exploatarii miniere din Valea Jiului s-au unit în “Societatea de mine din Transilvania-Vest”.


Repere istorice

Inceputurile mineritului in Valea Jiului

 • 1857 – 58 Minele acestei prime societati au fost cumparate de ”Societatea anonima de mine si furnale din Brasov” care, fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comerciala din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producatoare de fonta a imperiului.• 1857 Uricani – se deschide o fabrica pentru producerea de cocs, iar la Lupeni – fabrica pentru cocsificarea zacamintelor de lignit tertiare, prima de acest fel din Europa

1865 Primele achizitii de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac. Societatea din Brasov si-a largit posesiunile, achizitionând pe lânga mine de carbune si zacaminte de fier si paduri, construind, de asemenea topitorii si calea ferata Simeria – Petrosani (1867 – 70), prelungita în 1867 pâna la Petrila.

1867  Incep lucrarile de sapare a puturilor Deak – Petrila si Petrosani Est (Praga), iar in anul 1868 este mentionata pentru prima data realizarea unei productii industriale de 853 tone de carbune.

Muncitori la minele din Valea Jiului

1870 se pomeneste despre saparea si sustinerea de zidarie a galeriei de la Rascoala; se propune de asemenea trecerea la exploatarea la zi in zona Vaii Jietului si a vailor vecine.

1872 se aminteste ca in campurile miniere Jiet si Rascoala erau in sapare galerii de deschidere ce avanseaza deja 77, respectiv 60 de stanjeni , permitand deschiderea stratelor mai putin productive, aflate in apropierea suprafetei. O galerie de deschidere sapata dinspre campul minier Jiet spre mina Lonea (spre est), a atins suprafata dupa 93 de stanjeni.

1879 Minele statului, nemaiputînd face fata concurentei, au fost închiriate, pe 27 de ani, de catre “Societatea anonima de mine si furnale din Brasov”.

1883 Lupeni – se construieste o instalatie moderna de preparare a carbunelui

Mina Vest – Lupeni

1885 Germanii Iosif Ritter si G.Gerbert au înfiintat “Societatea de mine de carbuni din Valea Jiului de Sus”, cu sediul în Vulcan si cu unele posesiuni în partea nordica a bazinului, la Dâlja, Iscroni si Vulcan si altele în partea vestica la Uricani si Câmpu lui Neag. Societatea va functiona pâna în anul 1930 când va fi absorbita de “Societatea Petrosani”.

• 1890 A fost înfiintata ”Societatea anonima de mine de carbuni din Jiu – Uricani” cu capital privat maghiar, care s-a angajat în construirea caii ferate Petrosani – Lupeni si a arendat perimetrele miniere situate de-a lungul caii ferate în constructie. În anul urmator, 1891, prin asocierea cu o serie de capitalisti francezi, sprijiniti de banca “Credit Lyonnais”, societatea îsi schimba numele devenind “Societatea anonima de mine si carbuni din Uricani-Valea Jiului”, cu sediul în Lupeni. În anul 1899, împreuna cu firma germana “Oberschlesiche Kokswerke”, a înfiintat “Societatea anonima pentru fabricarea cocsului din Uricani-Valea Jiului”, care a construit în 1900 prima cocserie din zona, care aproviziona furnalele din Calan.

1894 “Societatea anonima de mine de carbuni din Salgotarjan”, sprijinita financiar de Wiener Bankverein, a cumparat toate minele si drepturile de arenda ale Societatii anonime de mine si furnale din Brasov.

Petrosani – mina si separatia de carbune, 1903

 1897 statul arendeaza minele Societatii Anonime de Mine si Furnale din Brasov impreuna cu toate instalatiile de exploatare.

• 1897 Se construieste separatia de la mina Dâlja.

 Sfârsitul secolului XIX  Activitatile miniere din Valea Jiului se desfasurau în cadrul unor perimetre având suprafata totala de 8991,5 ha. Repartizarea pe societati era urmatoarea : Societatea Salgotarjan – 5572,9 ha, Societatea Uricani – Valea Jiului – 2713,1 ha, Societatea Valea Jiului de Sus – 705,5 ha.

1900 Prima încercare industriala de folosire a carbunelui de la Lupeni la fabricarea cocsului. S-a construit o instalatie de cocsificare cu sectii pentru prepararea subproduselor.

1908 Se introduc primele perforatoare pneumatice, la saparea puturilor, la Aninoasa.

La mina Lupeni

• 1909 La Aninoasa, sunt folosite primele lampi de siguranta cu benzina.

 1920 A luat fiinta Societatea comerciala anonima româna “Petrosani”, compusa din doua mari grupuri de actionari: grupul alcatuit din fosta societate anonima “Salgotarjan” împreuna cu Banque Comerciale Hongroise si un grup format din 19 mari banci.

• 1924 Un grup de 12 banci românesti, împreuna cu societatea “Uricani-Valea Jiului” a constituit Societatea anonima româna “Lupeni”.

1925 Se manifesta tendintele de trecere la metode de exploatare cu rambleu hidraulic. Apar primele masini de havat, ciocane de abataj si fierastraie Flottman. Sunt introduse primele perforatoare pneumatice.

1926 A luat fiinta “Societatea carbonifera Lonea”, proprietate a statului român.

1928 Datorita crizei economice a început închiderea unor mine : Lonea I (1928), Lonea II (1931), Dâlja si Vulcan ( 1931).

1930 Primele utilaje antigrizutoase în minele din Valea Jiului.

Separatia Lupeni – 1930

• 1930 Se da în exploatare la Lupeni cea mai mare si moderna instalatie de sortare si spalare a carbunilor din tara.

• 1931 La 29 mai societatile “Petrosani” si “Lupeni” au fuzionat sub numele Societatea miniera “Petrosani”.

1931 Se construieste la Petrila o Preparatie moderna, cu o capacitate de 270 tone/ora, care era considerata ca una din cele mai mari din lume.

Sparatia Soceatatea Lonea

1932 Se construieste la Petrila fabrica de brichete.

1936 La Lupeni se aplica pentru prima data metoda abatajelor frontale cu sustinere metalica.

1938 Incepe saparea putului central  la Petrila, care se termina in anul 1945, iar productia de carbune in 1943 este de 764.300 tone.

1945 La mina Petrila s-a experimentat, din initiativa ing. Alfred Kasper sustinerea cu scuturi metalice tip “Petrosani” (“ursi”), precursoare a actualelor complexe mecanizate.

• Incepand cu anul 1948, prin Legea 119/1948 si Decretul 1099/11.06.1948, statul devine proprietarul tuturor perimetrelor miniere.

1949 La 20 august s-a înfiintat Societatea româno–sovietica pe actiuni pentru exploatarea si desfacerea carbunelui “SOVROM – CARBUNE” .

1950 – Directia Generala a Minelor, actualul CNH

1955 Se experimenteaza la Lupeni, în stratul 8, prima combina de abataj : combina Donbas – 1 URSS) , experimentata apoi si la Vulcan în statul 18 (1961)

1956 Primele grinzi metalice articulate la mina Petrila. Apoi, din 1958 la Lupeni. Utilizarea, pentru prima data, a metodei cu cofraj glisant la saparea puturilor – putul 3Est Petrila.

MEMENTO - Exploatarea carbunelui

MEMENTO – Exploatarea carbunelui

1956 La 14 septembrie, prin Ordinul Ministerului Minelor, s-a înfiintat Combinatul carbonifer Valea Jiului, care a functionat din 1 octombrie 1956 pâna în 1 aprilie 1969.

1961-1965 S-a construit Preparatia carbunelui Coroesti.

1965 Încep lucrarile pentru deschiderea minei Barbateni. Se introduc, pentru prima data în Valea Jiului, stâlpii hidraulici cu pompa centrala si a grinzilor articulate de 1,25 m lungime.

1969 Introducerea combinelor de înaintare la lucrari în carbune.

Taierea automatizata a carbunelui in abataj

1969 La 1 aprilie Combinatul Carbonifer Valea Jiului devine “Centrala Carbunelui Petrosani”, iar din august 1977 “Combinatul Minier Valea Jiului”.

1987 Intra în functie Preparatia Livezeni.

1989 Intra în probe tehnologice Preparatia Uricani, obiectiv menit asigurarii prepararii carbunelui din partea vestica a Vaii Jiului.

1990 Se opreste activitatea Preparatiei Uricani, strategia CNH reconsiderând perspectivele legate de dezvoltarea exploatarii carbunelui în partea vestica a bazinului carbonifer Valea Jiului.

1990 Se experimenteaza, metoda de exploatare cu surparea carbunelui si a rocilor înconjuratoare, la EM Aninoasa, pe stratul 5.

1991 În urma desfiintarii CMVJ se constituie Regia Autonoma a Huilei din România si începe un proces amplu de restructurare/reorganizare.

1994 Exploatarea miniera Lonea Pilier îsi înceteaza activitatea.

1995 Primul abataj frontal cu subminare în spatele liniei de front, la EM Uricani.

1996 – Generalizarea metodei de exploatare cu abataje frontale cu banc de carbune subminat în strate de înclinare mica; Introducerea metodei de exploatare SCRI ( surparea carbunelui si a rocilor înconjuratoare ) la care s-a renuntat complet în 2003 din cauza insecuritatii muncii; – Punerea în functie a primului complex mecanizat de mare capacitate la E.M. Valea de Brazi.

1997  Îsi înceteaza activitatea Preparatia Livezeni.

1998 În data de 20 noiembrie Regia s-a transformat în “Compania Nationala a Huilei S.A – Petrosani”, ocazie cu care s-au desprins exploatarile miniere din Banat si au fost transformate în societati comerciale Centrul de Calcul Electronic Petrosani, Unitatea de Administrare a Caminelor si Cantinelor Valea Jiului si Atelierul de Proiectare Tehnica si Retehnologizare.

1999 Demareaza Proiectul ITOCHU pentru retehnologizarea Preparatiei Coroesti în vederea eficientizarii activitatii de preparare si cresterii calitatii produselor de carbune comercializate de catre CNH.

1999 Îsi înceteaza activitatea Exploatarile Miniere Câmpu lui Neag si Petrila Sud.

2001 Experimental, la E.M. Petrila are loc punerea în functie a primului abataj cu banc de carbune subminat la stratele de înclinare mare (metoda BOURBAKI )

2003 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Dâlja.

2003 Finalizarea procesului de retehnologizare a Preparatiei Coroesti si concentrarea catre aceasta a întregii activitati de preparare a carbunelui din Valea Jiului o data cu încetarea activitatii Preparatiilor Lupeni si Petrila în acelasi an.

2004 Retehnologizarea stratului 3 de la E.M. Paroseni în cadrul componentei miniere a Proiectului integrat ITOCHU, prin punerea în functie a abatajului frontal panoul 1, stratul 3, bloc V.

2004 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Valea de Brazi.

2006 Îsi înceteaza activitatea Exploatarea Miniera Aninoasa.

In prezent se incearca o noua reorganizare a exploatarii carbunelui in Valea Jiului prin separarea minelor viabile (Lupeni, Vulcan, Livezeni si Lonea) si fuzionarea acestora cu noul Complex Energetic Hunedoara. Minele ramase neviabile (Petrila, Paroseni si Uricani)  vor intra in administrarea Societatii Nationale de Inchidere a Minelor de Huila din Valea Jiului.

Evenimente deosebite pentru mineritul Vaii Jiului

Sfanta Mare Mucenita Varvara – ocrotitoarea minerilor

Sfanta Varvara - ocrotitoarea minerilor

Sfanta Varvara – ocrotitoarea minerilor

Se sarbatoreste in ziua de 4 Decembrie. A fost omagiata de la inceputurile exploatarii miniere in Valea Jiului (anii 1850) fiind canonizata initial de crestinismul catolic iar dupa Revolutia din 1989 si de ortodoxie;- la fiecare exploatare minirera – de regula in sala de apel- se gaseste reprezentata o icoana sculptata a acestei sfinte.

Sfânta Muceniţă Varvara a trăit pe vremea împăratului Maximian (284-305) la Heliopolis (Helenopont / Helespont). Era fiica unui păgân cu numele Dioscur (sau Dioscor), care o ţinea sub pază, într-un turn înalt, din pricina marii ei frumuseţi trupeşti. Fecioara aceasta credea în Hristos şi n-a vrut să-şi ascundă credinţa de tatăl ei. Odată, când tatăl ei a spus sa se facă două ferestre la o baie pe care o zidea, fiica lui a poruncit sa se facă trei. Întrebată fiind pentru ce a dat porunca aceasta, i-a răspuns ca a făcut trei ferestre în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. La auzul acestor cuvinte tatăl ei s-a repezit îndată cu sabia să o omoare, dar sfânta a fugit şi s-a ascuns într-o stâncă ce s-a deschis ca prin minune; de acolo s-a dus în munţi. Tatăl ei a urmărit-o şi a găsit-o; a luat-o de cosiţe şi a dat-o domnului ţării aceleia. Înaintea acestuia, Sfânta Varvara a mărturisit pe Hristos şi a batjocorit pe idoli. De aceea a fost chinuită în multe feluri şi în sfârşit ucisă cu sabia de tatăl ei, cu mâinile lui. Se spune ca tatăl ei, după ce a ucis-o, a fost lovit de trăsnet pe când cobora din munte şi a murit.

 Ziua Minerului – 6 August

Pe parcursul desfăşurării existenţei sale, ca urmare a condiţiilor grele de muncă şi de trai vitrege, Valea Jiului a fost marcată de numeroase mişcări sociale.- această zi are semnificaţia comemorării victimelor care s-au jertfit în luptele pentru obţinerea unor condiţii de muncă şi de existenţă mai bune precum şi a comemorării victimelor din numeroasele accidente de muncă din minerit, fiind considerată zi de mare sărbătoare pentru toţi minerii din România.- până în anul 1989 Ziua Minerului era sărbătorită în prima sâmbătă a lunii august. După acest an, sărbătorirea s-a facut în zile diferite, ziua fiind stabilită de sindicate împreună cu administraţia (de regulă ziua liberă cea mai apropiată de data de 6 august).  Cele mai importante evenimente cu implicatii sociale deosebite, au fost:

- Greva minerilor de la mina Lupeni din anul 1929 când, pentru prima dată în istoria mineritului când, au fost declanşate manifestări de amploare. Greva s-a desfăşurat în zilele de 5 şi 6 august. Obiectivele acestei greve au fost obţinerea unor condiţii de muncă mai bune, echipamente de protecţie, salarizare mai bună şi acordarea acelor facilităţi muncitorilor din subteran şi familiilor acestora, care să le asigure supravieţuirea. Geeva a degenerat în numeroase acte de violenţă, în urma cărora au fost ucişi de către jandarmi, 30 muncitori şi cca 100 de răniţi, atât din rândurile muncitorilor cât şi a populaţiei civile.

- Greva minerilor din anul 1977, care a început în ziua de 4 august şi a cuprins în scurt timp întreaga Vale a Jiului, amploarea cea mai mare având-o în ziua de 6 august. Concentrarea mişcării muncitoreşti s-a făcut tot la Lupeni unde a fost chemat şi preşedintele ţării, de la acea vreme, Nicolae Ceauşescu.

Greva minerilor – 1977

De asemenea, revendicările principale ale muncitorilor au constat în obţinerea unor condiţii de muncă şi de protecţie a muncii mai bune, salarizare corespunzătoare condiţiilor de muncă din subteran şi protecţie socială îmbunătăţită, pe lângă cele legate de micşorarea planului de producţie. Această mişcare muncitorească este considerată prima şi cea mai mare mişcare anticomunistă din România.

- De asemenea, ziua de 6 august rămâne în memoria colectivă a minerilor din Valea Jiului ca o tristă amintire datorită gravului accident colectiv de muncă din anul 2001 de la mina Vulcan cauzat de o explozie de gaz metan, în abatajul SCRI (surparea cărbunelui şi a rocilor înconjurătoare) de pe stratul 3. În acest tragic accident şi-au pierdut viaţa 14 muncitori şi alţi 4 au fost grav răniţi.

Troita in cinstea celor disparuti

Troita in cinstea celor disparuti

Acest eveniment a marcat un moment de cotitură în tehnologia de exploatare a cărbunelui, prin eliminarea metodei de exploatare cu abataje SCRI şi de creştere a importantei securităţii muncii în subteran.

Documentatie: Istoric CNH Petrosani – Imnul Minerilor

Tehnoredactare: Daniel Bolog – www.infopetrila.ro

m4s0n501
facebooktwittergoogle_pluspinterestlinkedinmail